Născut în Strugari-Bacău la 19 ianuarie 1952, din părinţi adventişti (tata pastor şi mama casnică, absolvenți ai Institutului Biblic de la Stupini-Braşov şi respectiv Bucureşti), am urmat şcoala primară şi gimnaziul în Huşi (jud. Vaslui), după care am studiat vioara la Liceul de Muzică în Bacău. 

După botezul meu în Biserica Adventistă (Piatra Neamţ), la 18 ani, am fost exmatriculat din liceu pentru 11 absenţe consecutive la acelaşi obiect (socialism ştiinţific), toate fiind comise în zi de Sâmbătă. Am absolvit apoi liceul (1973) cu diplomă de bacalaureat, cursuri fără frecvenţă, în Piatra Neamţ.

M-am căsătorit în 1974, cu Lăcrămioara Dumitraşcu din Ştefan cel Mare (Neamţ) şi avem 4 copii, acum căsătoriţi (Noemia, Mişael George, Magdiel Gabi, Daniel Florin), două nepoate (Hanna-Louise, Rebecca Victoria) şi doi nepoţi (Jeremiah şi Elias Alexander).

Între anii 1974-1990, am lucrat ca muncitor (instalator, fochist, cooperatist) şi suplinitor în învăţământ, etc. În acelaşi timp, am învăţat ca autodidact, teologie, istorie, limbi, şi am continuat să fac muzică şi poezie pentru nevoile Bisericii. Am susţinut oarecare activitate, pe atunci ilegală, de traducere şi multiplicare a unor scrieri de interes strict religios şi de popularizare restrânsă a unor lucrări ale mele şi ale altora. În 1988-1989, conducerea Bisericii a făcut demersuri ca să mă angajeze ca bibliotecar al Seminarului Adventist din Bucureşti, dar planul nu s-a realizat din cauza împotrivirii Departamentului Cultelor.

În anul 1991, după căderea vechiului regim, am fost angajat la redacţia revistei misionare adventiste Semnele Timpului, iar din 1992 am devenit student şi bibliotecar al Institutlui Teologic Adventist din Bucureşti, unde am şi predat diverse discipline, dar cu precădere limbile biblice, exegeza biblică şi apocaliptica biblică. Mi-am susţinut examenul de licenţă în februarie 1998, la Facultatea de Teologie Reformată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, după care mi-am făcut studiile de Master în Teologia Vechiului Testament, la UNISA (University of South Africa, Pretoria) unde am absolvit cu titlul MTh (1998-2000), conferit la 11 mai 2000.

Pentru studii doctorale am apelat, în final, la aceeaşi universitate, dar nu în cadrul facultăţii de teologie, ci la Facultatea de Ştiinţe Umaniste (Faculty of Arts), Departamentul de Limbi Semitice, unde pregătesc o teză de lingvistică diacronică în ebraica lui Daniel, pentru titlul DLitt et Phil in Semitic Languages.

Sunt acum unul dintre cei mai longevivi angajaţi ai Institutului Teologic Adventist (peste 17 ani, care au trecut prea repede). Am fost titularizat ca preparator (2001), asistent (2002), lector (2003), şi actualmente predau cursuri de teologie biblică (exegeză şi apocaliptică). Am predat, de asemenea, cursuri intensive (Daniel şi Apocalipsa) la Seminarul Teologic Adventist din Chişinău şi cursuri normale de ebraică la Institutul Teologic Penticostal.

În Biserică am avut activităţi în lucrarea cu tineretul (muzică, poezie, etc.), la şcoala de sabat, şi în mai multe rânduri am fost prezbiter. Nu am fost niciodată pastor, dar am predicat frecvent din tinereţe, oriunde am fost invitat de colegii tatălui meu. Am predicat chiar şi în alte comunităţi creştine, în special la penticostali şi creştini după evanghelie. Continui să predic şi astăzi, mai precis să ţin anumite seminarii, având convingerea că este multă nevoie de o minimă instruire a laicilor în cercetarea sănătoasă a Bibliei.

Am întreţinut şi întreţin relaţii de prietenie şi simpatie creştină cu credincioşi de diferite confesiuni, personalităţi sau anonimi, relaţii care mi-au făcut foarte bine spiritual. trezindu-mi interesul pentru studiu mai aprofundat şi învăţându-mă că împărăţia lui Dumnezeu cuprinde mult mai mult decât Biserica mea.

Din tinereţe am fost preocupat de studiul doctrinelor biblice şi de apologetică. Am scris şi dactilografiat articole teologice, defensive şi polemice. Am practicat şi forme mai clasice de misionarism, Cea mai mare preocupare a mea a fost însă studiul, şi în special nevoia unei mai bune cunoaşteri a Bibliei. Pentru acest vis am studiat în bună parte The Seventh-day Adventist Bible Commentaries (vol. 1-10), precum şi alte comentarii, în special pentru cărţile Daniel şi Apocalipsa. În dorinţa de a avea rezultate cât mai precise în cercetare, am învăţat ca autodidact ebraica biblică, încă de când eram în liceu. Mult mai târziu m-am preocupat şi de greacă, pe care am învăţat-o citind pasaje cunoscute din Noul Testament. Prietenia cu evrei şi cu preoţi m-a îmbogăţit cu un strict necesar de instrumente de cercetare, pe care le-am perfecţionat mai târziu, vizitând periodic biblioteca Seminarului Teologic Adventist din Bucureşti.

Mă simt adesea frustrat că nu am reuşit să acumulez o cultură generală mai vastă, aşa cum ar merita viaţa aceasta (irepetabilă). Ca autotidact ai unele avantaje, reuşeşti să acumulezi şi să aprofundezi cu pasiune lucruri pe care cei obligaţi de şcoală nu le preţuiesc. Dar ai şi dezavantajul că, atunci când înveţi ce-ţi place şi cum îţi place, învăţarea are un caracter mai dezordonat, pe lângă faptul că pot rămâne în urmă lacune. Iar faptul că am descoperit găuri mari şi în cunoştinţele unor nume prestigioase, nu mă consolează.

În cadrul Societăţii Biblice Interconfesionale din România, am activat ca membru al  primei echipe de traducători şi, ca membru al comisiei de revizuire a traducerii Noului Testament (TSB). Sunt membru al ambelor societăţi teologice adventiste (Adventist Theological Society şi Adventist Society for Religious Studies), pentru simplul fapt că există două, deşi ar trebui să existe una şi bună, care să-i cuprindă pe toţi. Am participat la o serie de conferinţe biblice (teologice) internaţionale şi am corespondenţă profesională cu unii dintre teologii adventişti, pe teme de interes comun.

Doresc să amintesc aici că un factor deosebit de important în convertirea şi educaţia mea spirituală au fost, din tinereţe, scrierile Ellenei White, pe care le apăr şi le recomand multora, în ciuda viziunii mele actuale mai realiste cu privire la revelaţia şi inspiraţia profetică.

Cea mai mare realizare a mea este credinţa, pur şi simplu, nu ca performanţă, ci ca încredere şi fidelitate faţă de mesajul Scripturii. Odată cu credinţa, toate celelalte au sens şi nu mai contează în ce ordine se amintesc: familia, prietenii, realizările profesionale, bucuriile nevinovate ale vieţii. Trebuie să menţionez însă şi ceva din acumulările pe care le consider foarte importante pentru mine:

• O teologie practică a inspiraţiei profetice, cu aplicaţie la Biblie şi la scrierile Ellenei G. White.
• O metodologie critică şi literară de traducere a Bibliei, materializată într-un proiect început.
• O cercetare apologetică şi critică (minuţioasă şi complexă) a prezentării doctrinei adventist-istorice a sanctuarului şi judecăţii întemeiate pe Daniel 8:14.
• Studii în Daniel şi Apocalipsa, care în parte s-au materializat în comentarii specifice.

De la vârsta şcolară am avut probleme cu vederea, moştenind o miopie forte pe care, deşi am corectat-o cu ochelari, a crescut până la minus 11, după care au apărut şi alte complicaţii. Pe la vârsta de 35 de ani, mi s-a descoperit un glaucom în fază avansată, încât deşi un ochi a fost operat, câmpul viziual a rămas foarte redus. Au urmat două operaţii de cataractă, la vârsta de 56 de ani, în urma cărora am părăsit ochelarii (deoarece cristalinele artificiale implantate compensează efectul miopiei). De curând am făcut o nouă operaţie de cataractă (cu laser) şi rezultatele sunt foarte bune, slavă Domnului. 

Publicaţiile mele cele mai folosite sunt articolele de religie, teologie şi lingvistică (circa 150), două cărţi („Între apologie şi critică”, "Sindromul Minneapolis" -- una mai obscură decât alta), un curs de apocaliptică biblică şi două albume de versuri. Alte titluri sunt încă nepublicate sau netipărite încă. Pe lângă acestea, am activat intens (şi uneori mai activez) în polemici religioase şi teologice pe forumuri online şi pe bloguri, în limba română şi în engleză, precum şi prin corespondenţă electronică. 

Din multele proiecte de studii şi cărţi teologice, în diferite stadii de lucru, care aşteaptă să fie încheiate şi publicate, menţionez volumele: „Rubine din ceasuri târzii” şi „Dialog la masa critică”, ambele conţinând corespondenţă teologică, articole şi studii (în majoritate, personale), cu caracter apologetic şi critic. Lansez această triadă de saituri teologice şi culturale („Academia Oswald Glait”, „Torna fratre” şi „Prophetikon” - ultimul în construcţie) pentru a-mi înlesni munca de comunicare şi publicare, şi a contribui totodată, în scop misionar, la o mai bună cunoaştere a adventismului în afara şi în interiorul Bisericii.